Către: Guvernul României

În atenţia: Prim-ministrului Victor Ponta

Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Autorităţile române sunt în curs de evaluare şi avizare a numeroase proiecte de exploatare a aurului şi argintului, cele mai cunoscute fiind cel de la Roşia Montană şi Certej. Datele arată că în următorii ani, nu mai puţin de 12 astfel de proiecte miniere ar urma să fie supuse aprobării pe teritoriul României.

În ultimele luni, dumneavoastră sau alţi membri ai Guvernului v-aţi manifestat la nivel declarativ împotriva realizării proiectului de minerit de la Roşia Montană. Cu toate acestea nu am asistat până la momentul de faţă la nicio acţiune concretă care să tranşeze unele aspecte esenţiale în avizarea unor proiecte miniere şi în privinţa cărora aţi fost sesizat în numeroase rânduri de societatea civilă şi comunitatea ştiinţifică.

Subsemnatul vă solicit asumarea unei poziţii publice a Guvernului Ponta privind proiectele miniere de explorare şi exploatare a aurului şi argintului în România cu atât mai mult cu cât publicul este cel ce va alege în următoarea perioadă alcătuirea noului Parlament şi, implicit, a Guvernului.

Totodată, cer un răspuns clar privind următoarele puncte semnalate:

1. Publicarea strategiei României privind zăcămintele sale aurifere, adoptarea unei strategii privind consultarea publicului chiar din etapa de acordare a licenţelor de explorare sau exploatare şi declararea poziţiei autorităţilor române cu privire la utilizarea cianurii în minerit. Primul dintre cele 12 proiecte miniere menţionate a primit în această vară acord de mediu [1]. Aprobarea prelucrării cu cianuri a minereului la Certej creează un precedent periculos pentru România, deschizând calea către demararea multor alte proiecte de minerit de mari proporţii. Cu toate acestea, publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul acestor proiecte sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere concretizate în licenţele de concesiune pentru explorare sau exploatare. Cadrul legislativ în vigoare trebuie completat cu reglementări menite să declasifice informaţiile „secret de stat sau de serviciu” din contractele încheiate de statul român şi companiile de minerit, precum şi să permită participarea publicului încă din stadiul acordării acestor licenţe miniere.

2. Respectarea procedurilor legale de avizare a unui proiect minier şi, implicit, a sentinţelor judecătoreşti pronunţate care invalidează acte administrative ce stau la baza evaluării impactului de mediu. În cazul Roşia Montană, printr-o decizie judecătorescă irevocabilă, au fost anulate planurile de urbanism aferente exploatării miniere pe bază de cianuri propuse, ceea ce reprezintă un impediment juridic major pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Acest aspect a fost confirmat printr-un audit juridic realizat pentru Ministerul Mediului. Cu toate acestea, nici până la momentul de faţă Ministrul Mediului, doamna Rovana Plumb nu a luat nicio măsură pentru implementarea concluziilor acestui audit.

3. Întărirea responsabilizării companiilor miniere în ceea ce priveşte contractarea de către acestea a unor asigurări financiare în eventualitatea producerii unor accidente majore cu impact asupra mediului precum şi în privinţa depunerii de garanţii pentru refacerea mediului înconjurător după închiderea minelor.

4. Asumarea responsabilităţii de către statul român a ecologizării amplasamentelor vechilor mine de stat şi asigurarea reconversiei economice şi sociale a zonelor respective. În ciuda obligaţiilor ce-i revin statului român şi a resurselor financiare ample existente în acest sens, puse la dispoziţie de Banca Mondială şi Uniunea Europeană, nicio reabilitare nu s-a realizat până în prezent. În acelaşi timp noile concesiuni acordate unor companii private se suprapun peste aceste situri crescând vulnerabilitatea comunităţii locale în etapa de avizare a noilor proiecte.

5. Asigurarea prevenirii oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra siturilor arheologice, monumentelor istorice clasate sau asupra ariilor naturale protejate. Masivul Cârnic din Roşia Montană se suprapune peste una din cele patru cariere propuse deşi potrivit legislaţiei în vigoare acesta face parte din lista naţională a monumentelor istorice şi potrivit acestui statut efectuarea de activităţi miniere este interzisă. Recent aprobatul proiect minier de la Certej se suprapune pe 1/5 din suprafaţa sa cu situl Natura 2000 desemnat pentru conservarea habitatelor de păsări din Munţii Metaliferi.

6. Prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor la proprietate, viaţă privată şi mediu curat ale cetăţenilor din zonele potenţial afectate de demararea de activităţi miniere. Viaţa comunităţilor locale din zonele propuse pentru activităţi miniere, deşi puternic influenţată, devine adiacentă şi secundară în evaluarea unui proiect minier. Prin presiuni la nivel legislativ în sensul înlăturării actualelor garanţii privind protejarea dreptului la proprietate al locuitorilor direct afectaţi, precum şi prin blocarea administrativă şi economică a unor vaste zone declarate mono-industriale prin planuri de urbanism, companiile miniere atentează constant la drepturile la proprietate, viaţă privată şi mediu sănătos locuitorilor din zonele de impact.

În lumina celor prezentate mai sus şi conştient fiind de impactul devastator pe termen mediu şi lung ce îl comportă o strategie naţională de valorificare a resurselor aurifere pe bază de cianuri, vă solicit, domnule Prim-ministru, să faceţi publică poziţia guvernului dvs. cu privire la cele prezentate.

Aştept cu interes reacţia dvs. în aceste zile premergătoare campaniei electorale, ca semn al importanţei pe care o acordaţi comunicării şi informării detaliate pe un subiect ce vizează întreaga opinie publică, în prag de alegeri.